Tag Archives: sistem de management

Tranzitia la ISO 9001:2015

Cei de la BSI au publicat un ghid de tranzitie la noul ISO 9001:2015.

Ghidul il gasiti aici . Ghidul de tranzitie la noul ISO 9001 este o lectura agreabila si ofera informatii cu caracter general.

Ghidul de tranzitie la ISO 9001:2015 abordeaza:

  1. Conceptul PDCA (Plan/Do/Check/Act);
  2. Avanatjele implementarii sistemului de management al calitatii in conformitate cu ISO 9001:2015;
  3. Fiecare capitol al standardului si ofera cateva descrieri;
  4. Descrie informatiile ce trebuie sa fie documentate;
  5. Echivalenta intre clauzele versiunii ISO 9001:2008 vis a vis de versiunea ISO 9001:2015.
  6. Materiale de marketing ale BSI :))

Sper sa va foloseasca.

Ce ati vrea sa modificati in structura sistemului de management pe care il aveti deja implementat? Credeti ca, pentru aceasta tranzitie la ISO 9001:2015, este necesar sa apelati la consultanti ?

 

Lantul de aprovizionare

lantul de aprovizionare

sursa foto: www.sxc.hu

Cand se implementeaza un sistem de management al calitatii in conformitate cu SR EN ISO 9001:2008 trebuie luata in calcul si configurarea unui proces de aprovizionare cu bunuri si servicii asa cum prevede standardul mai sus amintit.

De cele mai multe ori se poate considera ca o lista de evaluare a furnizorilor si comenzile de aprovizioinare emise catre furnizorii evaluati si aprobati sunt suficiente pentru a avea un lant de aprovizionare corect configurat.

Lucrul asta poate fi adevarat pentru multe firme ce-si implementeaza un sistem de management al calitatii in conformitate cu SR EN ISO 9001:2008 dar poate fi insuficient pentru altele.

In functie de specificul organizatiilor, iata trei aspecte importante ce ar mai trebui luate in calcul atunci cand proiectati un proces de aprovizionare avand la baza un sistem de management al calitatii in conformitate cu SR EN ISO 9001:2008.

1. Startul procesului de aprovizionare – definirea specificatiilor de aprovizionare. Aprovizionarea ar trebui sa demareze inca din timpul procesului de poriectare a unui produs/serviciu (se vor stabili specificatii tehnice ale pieselor de schimb, componentelor etc.);

2. Specificatiile tehnice. Specificatiile tehnice pentru produsele de aprovizionat ar trebui stabilite in organizatie, inainte de a contacta furnizorii;

3. Specificatiile legale. Specificatiile legale aplicabile produselor/serviciilor cu care urmeaza sa se aprovizioneze organizatia trebuie identificate si incluse in cerintele de achizitie (comenzi/contracte sau alte agreementuri).

Pentru mai multe detalii referitoare la sistemele de management ISO sau din domenii conexe, va invit sa va inscrieti la newsletterul nostru. Odata cu inscrierea la newsletter veti primi gratuit un ghid pentru intocmirea procedurilor unui sistem de management ISO.

Voi ce parere aveti? Ar mai trebui luat in calcul si alte aspecte atunci cand proiectati un proces de aprovizionare?

Astept comentariile voastra aici, pe blog.

Etica unui auditor

Sursa foto: www.sxc.hu

Un auditor (dar și o organizație care prestează servicii de audit) ar trebui să se ghideze in desfășurarea activității sale după niște principii morale și profesionale specifice.

Astfel, auditorii trebuie:

– să nu prezinte greșit calificările sau competența lor

– să acționeze doar în interesul organizației și al clienților săi;

– să fie imparțial;

– să trateze în mod confiențial informațiile cu care intră în contact în timpul unui audit;

– să informeze organizația de care a fost angajat de orice legături sau interese ce ar putea duce la o evaluare greșită a sistemului de auditat.

Acestea sunt doar câteva aspecte etice ce ar trebui să ghideze munca unui auditor.

Dacă serviciile unui auditor vă sunt oferite “la pachet” cu serviciile consultantilor pe care îi angajați atunci ar fi bine să renunțați le serviciile amândurora pentru că, în acest caz, consultantul este interesat doar să vă servească niște hârtii pe care “auditorul” să le consemneze pentru a vă servi certificatul, FĂRĂ însă a aduce un plus de valoare organizației voastre.

Așa că deschideți bine ochii dacă vreți să beneficiați cu adevărat de pe urma proceselor de consultanță și audit.

Urmăriți-ne și pe Facebook

Procesele specifice organizatiei – ISO 9001

Salut!

Am tot abordat pe blogul asta diverse tematici legate se sistemul de management al calitatii, dar un subiect mi-a cam scapat. Asa cum zice si titlul, subiectul pe care vreau sa-l tratez astazi este cel legat de documentarea si monitorizarea proceselor specifice (core-processes, procese de baza sau spuneti-le cum vreti) organizatiei.

sursa foto: www.sxc.hu

Nevoia de control si monitorizare a acestor procese este usor de observat in standardul SR EN ISO 9001:2008 prin clauze ca: 7.5.1. “Controlul productiei si al furnizarii produsului” , 8.2.4 “Monitorizarea si masurarea produsului”, 8.2.3 “Monitorizarea si masurarea proceselor” etc.

Hai sa vedem cum trebuie abordat procesul de documentare si monitorizare a proceselor de baza.

1. Identificarea proceselor de baza.

Lucrul asta pare simplu la prima vedere. Practic procesele de baza sunt acele procese prin aplicarea carora organizatia respectiva produce bani :).

In orice organizatie ar trebui sa se desfasoare, pe langa procesele de baza, procese suport, procese prin care se asigura resursa umana, disponibilitatea si functionalitatea infrastructurii, procese de analiza a datelor etc. Daca din totalitatea proceselor inlaturam procesele  suport ne raman procesele de baza ale organizatiei. Sigur, putem defini simplu procesele de baza ale unei organizatii. De exemplu: “producere mobilier medical”, “import si distributie produse alimentare”, “producere software” si exemplele pot continua.

Dar o definire de acest fel a proceselor suport este suficienta? Ne ajuta cu ceva sa definim in acest mod procesele de baza? Raspunsul, cu siguranta, este unul negativ.

Daca vrem cu adevarat sa documentam si sa controlam procesele de baza, aceste trebuie definite foarte clar si amanuntit. Trebuie sa vedem dincolo de domeniul de activitate al respectivei organizatii. Trebuie sa analizam care sunt procesele care, prin inlantuirea lor, duc la “producerea de mobilier medical”, “producere software” etc.

Ca sa sintetizam acest pas, trebuie sa spunem ca procesele de baza trebuie identificate amanuntit si in toata profunzimea lor.

2.  Documentarea proceselor

Documentarea proceselor trebuie sa fie facuta amanuntit, astfel incat procedura sa oglindeasca perfect procesul descris. Acolo unde se impune trebuie documentate si instructiuni de lucru. Atunci cand documentati procesele de baza trebuie ca procedurile voastre sa raspunda la intrebarile cine face? / ce face? / cand face?.

Daca este nevoie, si in majoritatea cazurilor este nevoie, nu va limitati la o singura procedura in care sa documentati procesul de baza al organizatiei. Diferite proceduri pot avea arii de aplicabilitate diferite si se vor folosi in locatii diferite, asta este unul din motivele pentru care nu trebuie sa va limitati la o singura procedura.

Procedurile trebuie sa documenteze, printre altele, si:

– modalitatea in care se face planificarea productiei,

– modul in care personalul din productie afla ce au de facut si in ce volum,

– modul in care personalul din productie raporteaza ce au executat, in ce volum, cu ce caracteristici,

– modul in care se face monitorizarea proceselor/produselor.

3. Monitorizarea proceselor de baza

Monitorizarea proceselor probabil ca este cea mai importanta componenta. Trebuie sa planificam procesele in anumiti parametrii apoi sa monitorizam acei parametrii pentru a sti daca procesele respective se desfasoara asa cum au fost ele planificate.

Parametrii proceselor pot fi cantitativi (bucati produse/perioada de timp) si calitativi (numar de reclamatii primite, numar de defecte rezultate/total productie etc.).

In baza monitorizarii acestor indicatori, procesele se pot imbunatati sau reproiecta astfel incat rezultatele obtinute sa fie superioare celor actuale.

Monitorizarea proceselor si a produselor trebuie sa fie un proces continuu, astfel incat sa putem ajusta procesul daca situatia o impune.

Monitorizarea produselor trebuie sa se efectueze atat pe fluxul de productie cat si la final.

Monitorizarea trebuie sa se efectueze chiar daca avem de aface cu o firma ca in locul proceselor clasice de productie desfasoara alte tipuri de procese (distributie, prestari de servicii de orice fel etc.).

Daca aveti completari sau alte comentarii, va rog sa postati in sectiunea comentarii.

Daca doriti informatii in exclusivitate, abonati-va la newsletterul consultant-iso.ro.

Auditarea top managementului

Salut!

M-am gândit să abordăm astăzi un subiect serios dar care îmi stârnește zâmbetul.

Hai să vă spun mai întâi de ce mi se pare subiectul asta, un subiect funny.

Eram la începutul carierei mele de consultant pentru implementarea sistemelor de management ISO, primul meu client, acum aproximativ 7 ani (acum îmi dau seama cât timp a trecut de-atunci, nu-mi vine să cred). După ce am trecut de toată munca de documentare și implementare, l-am rugat pe șeful meu de atunci să vină cu mine la auditul intern, să vad și eu cum se face. Zis și făcut…

Sursa foto: www.sxc.hu

Vine șefu’, ne împărțim departamentele de auditat (el urma să auditeze o parte din departamente, eu asistându-l și băgând la cap ce se petrece acolo, după care urma să auditez eu o parte din procese, cu el lângă mine să mă corecteze în situația în care dădeam cu stângu’ în dreptu’).

Unul din procesele pe care urma să le auditez, era și procesul de management (ca auditat era dl. director al firmei respective, și alți câțiva membrii ai echipei de conducere)…

În sfârșit ajungem cu auditul intern la managementul organizației, apuc eu chestionaru’ cu nădejde și încep să-l întreb pe om de cum asigură el resursele, cum face treaba cu satisfacția clienților și alte treburi d-astea.

Bineînțeles, răspunsurile primite n-aveau nici în clin nici în mânecă cu sistemul de management implementat.

La câteva zile am făcut rapoartele de audit, le-am prezentat șefului meu pentru validare. În câteva minute sună telefonu’, mă suna șefu’ râzând. “Ce faci mă? Dai neconformitate la directoru’ general?” Eu:”Da! habar n-avea de nimic și l-am și pregătit cu câteva zile înainte să vii tu.”

Convorbirea a continuat în sensul potolirii mele, mi s-a explicat că nu e tocmai OK să dau neconformitate omului care ne plătea să-i punem cap la cap niște proceduri, un sistem care sa-i permită accesul la clienți, determinarea cauzelor abaterilor etc. Mi s-a explicat atunci că, din prisma noastră a consultanților, este bine să vedem auditul managementului ca pe oportunitate în care putem transfera cât mai multe informații managerilor dar că nu este OK să le spunem în scris că “Directorul General nu cunoaște politica sistemului de management implementat”, document semnat cu câteva zile mai înainte chiar de directorul general.

În momentele alea am fost un pic dezamăgit, prins de avântul începutului…cum adică, în calitatea lui de Director General să nu știe nimic despre un sistem de management care ar fi trebuit sa-l ajute. Am considerat atunci, și consider și acum, că nu este în regulă să dai un raport alb unui om care ar trebui să cunoască un sistem de management dar care, din simplă ignoranță, n-are habar de nimic.

În fine, am trecut peste faza aia, da’ am rămas cu un obicei bun, zic eu. De fiecare dată când fac un audit intern nu omit să auditez managementul, chiar dacă auditul decurge mai mult ca o discuție în care i se dezvăluie managementului “tainele sistemului de management”.

Acum hai să vedem și partea serioasă a problemei.

Deși standardele în vigoare spun clar că întreaga organizație trebuie auditată la intervale planificate, știu o grămadă de consultanți care, din cele mai diverse motive, omit auditarea managementului. Lucrul ăsta nu este în regulă. Chiar dacă, așa cum am zis și mai sus, auditul decurge doar ca o discuție, iar raportul este unul mai blând, un audit al procesului de management trebuie desfășurat, cu ocazia asta managementul conștientizând multe aspecte ale sistemului implementat.

Eu, la fiecare audit intern al sistemului de management al calității conform SR EN ISO 9001:2008, abordez următoarele subiecte în cadrul auditului de top management:

– Politica si obiectivele sistemului de management;

– Planificarea sistemului de management (definire procese, realizarea eficientă și eficace a obiectivelor);

– Definirea rolurilor și responsabilităților (inclusiv desemnarea RMC);

– Comunicarea internă;

Analiza sistemului de management;

– Asigurarea resurselor.

Abordarea asta mi se pare una OK, pentru că, având discuția asta cu managementul nu riscăm să rănim orgoliul directorului dar, totodată, îl facem să înțeleagă sistemul și ce presupune acesta pentru o bună funcționare.

Abordarea voastră care este? În organizațiile în care vă desfășurați activitatea reușiți să faceți vreun audit intern al top managementului? Reușiți să aveți vreo discuție cu echipa de conducere? Ar fi foarte interesant să vedem și experiența voastră în domeniu.

Nu uitați să vă înscrieți la newsletterul nostru de pe site pentru a beneficia de materiale în exclusivitate.

Vă așteptăm și pe facebook pentru a fi la curent cu toate noutățile noastre.